După ce nu s-au văzut de ani de zile, se întâlnesc doi foști colegi de clasă. Unul îi zice altuia:
-Ce mai faci, Ioane? Cum o mai duci? Cu ce te ocupi acum?
-Știi, Vasile, o duc foarte bine! Ții minte aveam o afacere? Am vândut-o, iar banii i-am depus la bancă, trăiesc din procente. M-am stabilit nu departe de mare, toată ziulica mă bronzez la soare. Iar tu ce mai faci? Unde muncești?
-Dar eu muncesc ca robul. De mulți ani lucrez la bancă, deja de 5 ani nu am mai fost undeva în vacanță, să mă mai relaxez.
-Păi mai lasă și tu serviciul la o parte, vinde totul, fă ca mine, bucură-te de viață. O singură dată trăim!
Peste o perioadă de timp, cei doi prieteni iarăși se întâlnesc.
-Ei cum îți merg treburile, Ioane? Tot așa te odihnești la mare?
-Ei, da! Deja de un an de zile nu am parte de o viață normală. Banca s-a închis, banii nu îmi întorc cu dobândă. Degrabă nu mai văd eu marea. Iar tu, tot acolo muncești?
-Eu nu mai lucrez deja de un an…
-De ce așa? Te-au concediat de la bancă?
-Nu, nu! Am decis să îți urmez exemplul. Am vândut eu banca aceia. Acum iată mă odihnesc, călătoresc să văd lumea.