Fiecare persoană pe care o întâlnim pe drum ne arată cine suntem…
Suntem oglinzi unul pentru celălalt…
#1.
Oamenii deștepți spun că ceea ce ne irită la alți oameni este ceea ce ne este caracteristic. Sau, mai degrabă, ceea ce nu vrem să acceptăm și să recunoaștem în noi înșine. Acele trăsături de caracter pe care nu le avem, pur și simplu nu le putem observa la o altă persoană, sau le vom trata indiferent.
#2.
Oamenii nu se ridică la nivelul așteptărilor noastre. Cu cât o persoană este mai aproape de noi, cu atât o considerăm mai a noastră, cu atât cerem mai mult de la el. Dar el are propriile sale scopuri și aspirații și nu trebuie, și într-adevăr nu poate, să ne facă adesea fericiți.
#3.
Suntem adesea enervați de succesele altora. Acest lucru se întâmplă pentru că ne comparăm slăbiciunile cu punctele forte ale altor oameni. Am fost învățați acest lucru de către părinții noștri, profesorii și întreaga noastră societate, în care este încurajată competiția, care este intolerantă la greșeli, căreia nu-i pasă de individualitatea și înclinațiile personale ale unei alte persoane.
#4.
Suntem complet cufundați în materialitate, considerăm lucruri materiale valoroase, acelea pentru care dăm bani (ceea ce este atât de greu de câștigat!). Nu apreciem deloc adevăratele valori- relațiile umane, pe care le primim gratis. Iubim lucrurile și folosim oameni. Adică, în general, tratăm oamenii ca pe lucruri.
#5.
Nu trăim în prezent, ci suntem chinuiți de trecut și îngrijorați de viitor. Cât de des, în loc să ne bucurăm de momentul prezent, să dăm și să primim toată dragostea, respectul, recunoștința pe care o simțim la moment – stricăm totul cu amintirile unei reacții negative pe care am primit-o de la persoana iubită la un moment dat. Sau ne apar temeri cu privire la viitor pe care nu le vom face sau care de fapt nu se vor întâmpla niciodată. Să poţi păstra această iubire şi respect este un lucru extraordinar.
#6.
Aceasta este societatea pe care am creat-o. Și pentru a o schimba, trebuie să începi cu tine însuți. Adică fiecare, individual și colectiv, este responsabil pentru întreaga societate. Desigur, vei spune: „Ei bine, ce poate face o persoană?” Eu personal îmi pun întotdeauna această întrebare: „Dacă nu eu, atunci cine?”. Responsabilitatea este un alt nume pentru libertate.
Ce iese din asta?
1. Antipatia și respingerea față de sine dă naștere la antipatie față de ceilalți, deoarece lumea din jur este doar o reflectare a lumii din interior.
2. Emoțiile negative (care sunt viața însăși) vopsesc întreaga noastră realitate în tonuri adecvate. Noi înșine atragem așa-numita dungă neagră.
3. Enervați, ne dăm puterea. Adică declarăm Universului că acești oameni ne pot influența viața. Și Universul, desigur, răspunde întotdeauna la același lucru: „Ascult și mă supun”. (Filmul „Secretul” pe care vi-l recomand.)
Ce trebuie să fac?
1. Amintiți-vă, amintiți-vă mereu: până când devine simțit de întreaga ființă că suntem una, că suntem una. Că este imposibil să câștigi în detrimentul altora, dar se poate – împreună. (Filmul „Codul lui Moise”) Că fiecare suflet a venit în această lume pentru a-și rezolva problemele și nimeni nu-ți datorează nimic.
2. Acceptă-te ca un întreg, iubește-te, nu te mai compara cu ceilalți. Acceptă-ți atât virtuțile, cât și neajunsurile, căci „comori pot fi ascunse în fiecare colț întunecat al sufletului” (filmul „Codul lui Moise”). Și când ne acceptăm și ne iubim pe noi înșine, automat îi vom iubi și îi vom accepta pe alții așa cum sunt.
3. Asumați-vă responsabilitatea pentru toți oamenii pe care îi atrageți în viața voastră. Fiecare persoană pe care o întâlnim ne arată cine suntem. Oamenii sunt doar o oglindă a relației noastre cu lumea.
4. Suntem întotdeauna liberi să alegem cum să răspundem la comportamentul altei persoane. Nu putem reacționa automat, reflex (să fim jigniți de o insultă sau să ne bucurăm de laudă), ci să alegem să ne creăm propriile sentimente, adică să fim creativi în această chestiune.