Am decis să ajut o familie nevoiașă – a fost pentru prima și ultima dată

Orașul nostru are un grup creat pe o rețea de socializare, acolo sunt postate noutățile și anunțurile importante. Deseori, prin intermediul acestui grup se cere ajutor, în urma unor întâmplări tragice sau pur și simplu pentru oameni nevoiași.

Și iată că odată am decis să acord și eu un ajutor unei familii. Asta a fost prima și ultima dată în viața mea!

Am citit un anunț, că o mamă va naște curând un copil, dar familia nu are posibilități să îl îngrijească. Eu împreună cu încă câteva fete am adunat prin întregul oraș o mulțime de lucruri pentru această familie nevoiașă.

Am rămas uimită câtă lume s-a mobilizat și câți oameni buni la suflet avem în orașul nostru. Cu propria mașină am adunat lucruri, hăinuțe, bani, chiar și un cărucior. Nu era nou, dar în stare foarte bună și cel mai important – curat!

Le-am adus la mine acasă, le-am sortat, am pus banii în plic și am scris cine și cât a donat. Într-un final, ne-am pornit spre acea familie încărcate cu zeci de pungi, cărucior, scăunel, oliță, cădiță, multe jucării și chiar scutece… Credeam că vom face niște oameni fericiți, am văzut fotografiile apartamentului lor și era clar că au nevoie de ajutor.

-Aaa voi sunteți, – ne-a deschis ușa viitoarea mamă,- ei, ce ați adus acolo?

Așa simplu din prag. Am început să cărăm lucrurile, ei nici nu s-au mișcat să ne ajute. Soțul ei a ieșit să fumeze și privea cum două femei cară la pungi. După asta am intrat în apartament. Femeia a început să analizeze lucrurile.

-Dar ce hainele nu sunt noi? – mă întreabă ea.

-Acolo sunt lucruri diferite, sunt aproape noi, sunt chiar și cu etichetă, – îi răspund eu.

-Probabil tot ce era mai bun ați lăsat pentru sine, – îi zice ea soțului așa ca să auzim și noi.

-Pentru ce aș avea nevoie de ele? Fiica mea e mare deja, – îi răspund eu, încercând să îmi rețin furia.

-Ce-i acolo cu căruciorul? El ce este folosit? Credeam că veți aduna bani și noi singuri o să ne cumpărăm ce avem nevoie. Luați-l înapoi, doar lucruri noi! Cu ce noi suntem mai răi decât ceilalți? Dacă avem mulți copii și nu lucrăm nicăieri, înseamnă că ne puteți trata ca pe niște câini?

-Când am născut și mie mi-au dăruit foarte multe lucruri purtate și nu le-am refuzat, chiar mi-au prins bine! – le-am răspuns eu, am luat căruciorul și am plecat.

Am ieșit în stradă împreună cu cealaltă fată. Eram total indispuse și dezamăgite. Apoi, am văzut o bunicuță pe bancă. Am întrebat-o, cine prin apropiere ar avea nevoie de un cărucior.

Bunicuța ne-a povestit că în casa de alături, recent a avut loc un incendiu și acolo trăiește o femeie însărcinată. Am mers la ea, acolo nu ne-au refuzat ajutorul.

A fost ultima dată când mă apuc să ajut pe cineva. Acum am decis, dacă voi dori să fac vreun bine cuiva, atunci doar animalelor fără adăpost…