Un băiețel cerșea de mâncare… Gestul acestui bărbat o să te facă să plângi!

Andrei lucra ca administrator la birou. Recent fusese promovat. Dar nu a devenit  „înfumurat” ca unii, a continuat să comunice cu alți angajați pe aceeași notă amicală. Într-o seară i-a invitat pe colegi la o cafenea, așa ca să-i servească cu o bere, căci devenise un pic de „șef”.

Andrei și încă câțiva băieți au ieșit afară la o țigară. Din întunericul colțului, s-a apropiat de el un băiețel de vreo șapte ani.

-Nene, nu v-a rămas nimic de mâncare? – a întrebat copilul cu o voce tremurândă. Andrei a rămas mască. Ceilalți colegi au început a râde și l-au sfătuit să-l alunge pe acel mic cerșetor.

Dar, din anumite motive, ochii bărbatului s-au umplut cu lacrimi, iar în gât i s-a ridicat un nod. El l-a apucat pe băiețel de mână și a intrat în cafenea.

Așezându-l la masă, Andrei a chemat chelnerița și a comandat un piure de cartofi cu o pârjoală, trei pateuri și un ceai cu lămâie. Dar, spre uimirea tuturor, băiețelul nu a început să mănânce, dar a scos o pungă din buzunar și a început să aranjeze mâncarea în ea.

-Mănâncă, eu o să-ți mai cumpăr câte ceva! – i-a spus Andrei.

-Nu e pentru mine. Este pentru mama și Ancuța. Ele stau acasă flămânde.

Bărbatul a simțit cum i se strânge inima de milă. Și-a luat rămas bun de la prieteni, a luat băiețelul și au mers la un supermarket. Acolo, bărbatul a umplut două sacoșe cu produse alimentare și i-a spus lui Dănuț (așa îl chema pe cel mic) să-i arate unde locuiește. Au mers puțin și au ajuns la o clădire veche de cămine de lângă o fabrică.

O femeie drăguță de vreo treizeci de ani le-a deschis ușa.

-Iarăși al meu a făcut ceva? – întrebă femeia cu o voce speriată. Din cealaltă cameră se auzi o voce de copil care a început să plângă.

Fără ca să-și ceară permisiunea, Andrei a intrat și a trecut în bucătăria micuță. Femeia a început să plângă.

-O să vă întorc fiecare bănuț! – repeta ea cu vocea tremurândă.

-Mamă, stai cu Ancuța. Ea este bolnavă. Eu singur o să câștig bani. Voi lucra, voi merge să spăl mașini, – striga micul Daniel.

Andrei a luat-o de mână, a așezat-o pe scaun și a întrebat-o:

-Povestește, ce s-a întâmplat?

Femeia i-a povestit, că odată soțul ei, tatăl copiilor, a adus o altă femeie în casă și i-a alungat pe ei fără milă în stradă. Ea nu a putut face nimic, căci era apartamentul soțului. A reușit să se angajeze ca măturătoare de stradă și s-a mutat într-o cameră de cămin minusculă împreună cu copiii. Dar, Ancuța s-a îmbolnăvit, au avut nevoie de medicamente scumpe și au rămas fără bani. Nici măcar pentru mâncare nu avea.

Andrei a îmbrățișat-o și a încercat să o liniștească. Încerca să-și rețină lacrimile, dar ochii sclipitori îl trădau.

A doua zi, bărbatul le-a adus din nou de mâncare și medicamente pentru Ancuța. După muncă, împreună cu Dănuț au măturat zona de care era responsabilă femeia.

De atunci, Andrei a devenit un oaspete obișnuit în casa acestei familii. În cele din urmă, și-a dat seama că își dorea să meargă mai mult acolo decât acasă, unde nu îl aștepta nimeni.