Iată cum se comportă un bărbat și un soț adevărat. Niște cuvinte de aur!

Unii bărbați continuă să creadă că locul femeii este la bucătărie, iar misiunea ei de bază este să aibă grijă de copii, în timp ce bărbații sunt cei ce aduc bani în casă. Puțini se gândesc la faptul că mariajul trebuie să fie un parteneriat.

Prietenii noștri de familie au fost recent în vizită. După cină, eu ca de obicei am început să ajut soția la strânsul mesei și la spălatul vaselor.

Pentru familia noastră este o chestiune obișnuită. Deseori, eu sunt cel care spală vasele și nu văd nimic ieșit din comun în asta. Consider că soțul trebuie să-și ajute soția.

Urmăridu-mă cu un strop de invidie, soția prietenului i-a zis acestuia: „Vezi, Dan o ajută pe Oana în bucătărie, iar tu nu ești capabil măcar după tine să strângi!” La care, acesta i-a răspuns: „Păi, atunci pentru ce să te mai țin la casă?” Imediat mi-a venit și mie o întrebare: „Dar pe tine pentru ce să te țină ea la casă? Crezi că îi place atât de mult să te hrănească și să strângă din urma ta?”

Niciodată nu i-am înțeles pe bărbații care au această atitudine față de soțiile lor. De ce credeți că treburile casei sunt doar ale femeii? Ce trebuie să facă bărbatul? Să bată un cui?

Posibil, doar că a bate un cui se cere o dată pe an, iar a face treabă prin casă e nevoie zilnic. De ce toate astea trebuie să cadă pe umerii femeii?

Când am început să-i aduc aceste argumente prietenului, acesta s-a revoltat: „ Străbuneii noștri au trăit așa de veacuri: Muierile îngrijeau de gospodărie, iar bărbații munceau! Unde mai pui că înainte femeile aveau mai multe responsabilități: animale în curte, apă la fântână, coptul în cuptoare pe lemne.

Acum au toate condițiile: mașini automate de spălat, aparate multifuncționale, practic nu trebuie nimic să facă, așa ca poate să spele niște vase, pentru că eu obosesc la serviciu”.

Sunt de acord, bunicilor noastre le-a fost foarte greu, acum electrocasnicele ne vin în ajutor, dar să nu uităm că în prezent femeiele merg la serviciu de rând cu bărbații. În familia noastră este normal ca după ce revenim ambii de la serviciu, să pregătim cina împreună, apoi să spălăm vesela împreună și după care să ne odihnim, la fel, împreună.

Eu cred că femeia nu este obligată să stea singură la bucătărie, să aibă grijă de copii, iar apoi să cadă frântă de oboseală în pat. Eu nu vreau să văd o femeie chinuită alături, iar asta ține de responsabilitatea mea.

Dacă n-o voi ajuta, ea nu va mai avea timp pentru ea și pentru mine, respectiv ce fel de soț ocrotitor voi fi eu?