Dana nu doar că nu mănâncă carne, nu! Ea nu stă la aceeași masă cu carnea. Chiar dacă este nevoită – se ține la distanță, întoarce capul, face așa o mutră, de parcă de fața ei cineva se scormonește în nas și își șterge degetul de fața de masă.
Dana este prietena lui Dumitru. Dumitru, evident, este și el vegetarian (în caz contrar – castrare) dar, el se uită cu regret la carnea de pui, există o tristețe ascunsă în ochii lui.
Mihaela nu mănâncă nimic absolut, doar bea apă clocotită, dar bine că ea respectă o dietă reală, din motive de sănătate.
Sonya are o alergie imaginară la gluten.
Mihai nu are voie să mănânce lactate – el singur și-a prescris o dietă. A citit pe internet, că lactatele provoacă cicatrici coloidale și cancerul de ficat.
Și iată stau eu și mă gândesc: chiar atât de tare vreau să-i văd pe toți acești oameni la mine în ospeție? Îmi trebuie mie să alerg prin piață și să adun toate aceste alimente organice și dietetice, să am grijă ca fiecare fir de pătrunjel să aibă un arbore genealogic și ca pâinea să fie cu cereale, și să nu uit de kosher, ca dulcele să nu fie prea dulce (căci nimeni nu mai mănâncă dulcele dulce), înghețata să fie fără lapte, pâinea fără gluten, la naiba!
Britanicii le numesc „ciudățenii” – superstiții alimentare noi sau bine uitatele vechi, nedovedite, în care toți cred atât de mult, încât este mai ușor să convingi un evreu ortodox să mănânce carne de porc cu maioneză, decât să o convingi pe Sonya că glutenul nu este ceva contagios. Și că ea nu are alergie, chiar a fost demonstrat că glutenul este sănătos.
Oamenii au înnebunit cu totul, când vine vorba de mâncare. Poate se duc puțin la biserici, sinagogi, moschei? Poate le lipsește o credință necondiționată în ceva ce nu văd și nu aud? Nu le ajunge victimizare?
Toată lumea are „ciudățenii” Deja nu mai poți bea în liniște un ceai. Te duci în vizită, iar acolo au doar de mușețel sau iasomie.
-Negru? – stăpâna se uită la tine nedumerită. Și tu îți dai seama că nimeni nu mai bea acum ceai negru. Nu este la modă. Și mai adaugi:
-Mie cu zahăr.
-Cu zahăr? – toți se uimesc atât de mult, de parcă ai recunoaște că încă faci pipi în pat.
Știți, eu sunt recunoscătoare mâncării doar pentru faptul că o pot cumpăra din orice magazin. Oricare ar fi – bio sau obișnuită, chimică. Și fideaua instant este delicioasă, mai ales cu smântână. Ador burgerii, pizza și shaorma… Oh da, shaorma – atât de suculentă și mirositoare, încât după asta o săptămână îți miros perdelele așa.
Poate că mi-e rușine că nu sunt alergică la gluten sau la arahide. Desigur, nu mă mândresc că sunt o persoană sănătoasă, al cărei corp acceptă cu bucurie, digeră și asimilează perfect orice mâncare și băutură. Dar vă rog, vă implor, pot fi așa cum sunt? Vreau doar să mănânc și să fiu fericită, în ciuda tuturor ororilor și dezastrelor din lumea carbohidraților, glutenului și aminoacizilor!