Ce se întâmplă dacă mănânci aur? Iată ce spun experții în nutriție!

Utilizatorii Instagram-ului a fost recent uimiți de unul din cele mai noi trenduri în mâncare: sushi și gogoși acoperite cu aur. Omenirea are de mult timp un „apetit” bun pentru acest metal scump. Probabil, dacă ești ca mine, ți-au trecut deja unele întrebări prin minte: Dar, oare putem mânca aur? Și, de ce să mănânci aur? 

Cu toate acestea, de-a lungul secolelor, foile subțiri de aur pur au fost utilizate ca garnitură la produsele de patiserie europene, iar măcinat – în ceaiul verde japonez. Din câte cunoaștem, încă nimeni nu a murit în urma unei intoxicații cu aur. Totuși, iată care este părerea experților în nutriție Alexandra Oppenheimer și Cynthia Sass, în ceea ce privește daunele și beneficiile consumului de aur pentru organism.

„Aurul comestibil trebuie să fie de 23 – 24 de carate. Nu este același aur pe care îl găsiți în bijuterii. Acestea pot conține și alte metale și pot fi toxice și periculoase dacă sunt consumate” – susține Oppenheimer. Aurul utilizat în scopuri comestibile este cunoscut, cel puțin în Europa, ca E – 175, o denumire dată de Administrația Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) atunci când metalul este utilizat ca aditiv sau colorant alimentar. Efectele și siguranța aditivului E- 175 au fost evaluate mai întâi în 1975 și recent reevaluate în 2016 de către EFSA.

Potrivit celor mai recente opinii, foile alimentare trebuie să fie 90% din aur curat, iar celelalte 10% pot conține, în mod obișnuit, un alt metal netoxic, cum ar fi argintul pur. Ținând cont de aceste cerințe, consumul de aur nu va aduce daune organismului uman. „Cel mai probabil, aurul comestibil nu va fi absorbit din sitemul digestiv în fluxul sanguin și, prin umrare, va trece prin corp și va fi eliminat ca deșeu. Dar, totul depinde de dimensiune, cantitate și frecvența consumului.” – explică Sass.

Un alt domeniu în care este utilizat aurul ingerat este cel farmaceutic. Medicamentele care conțin acest metal au fost folosite homeopatic de-a lungul istoriei, dar și ca remediu în tratamentul reumatismului. În acest caz, aurul împreună cu sulful și fosforul servește ca un fel de sistem de livrare pentru medicamentele reale, iar unele studii arată că metalul prețios are capacități antiinflamatorii.

După cum ai observat, tot ce s-a menționat mai sus despre siguranța aurului ca aditiv alimentar provine din sursele cercetărilor europene. De fapt, Administrația Statelor Unite pentru Alimentație și Medicamente (FDA) nu a făcut publice instrucțiuni sau îndrumări pentru consumul de aur.

Totuși, probabil că este mai bine ca aurul să nu facă parte din dieta ta zilnică. „Recomand să alegi cu prudență produsele ce conțin aur. Din moment ce nu este bine studiat, permite-ți să-l consumi doar cu ocazii rare” – avertizează Oppenheimer.