CAPCANELE gândirii pozitive! De ce poate fi un pericol?

Să ai o gândire pozitivă, se pare, ce poate fi mai minunat? Mai ales dacă asta se întâmplă în limita normelor adecvate. Dar astăzi în lumea psihoterapiei înfloresc, așa-zisele, direcții pozitive, care sunt îmbrățișate de un număr mare de specialiști. Mulți dintre aceștia se bucură de popularitate în acest domeniu și au scris o sumedenie de cărți despre gândirea pozitivă.

De ce gândirea pozitivă poate fi un pericol?

Dacă gândești doar pozitiv, de exemplu ”Toți oamenii sunt frați, în jur se întâmplă doar lucruri bune, soarele e luminos, totul va fi bine”, orice situație sau lucru va fi întors pe dos doar pentru a i se vedea doar laturile pozitive. Vom aștepta doar rezultate pozitive, vom merge cu zâmbetul pe buze în întâmpinarea lucrurilor rele. Și treptat vom pierde pământul de sub picioare.

Continuând să-ți menții creierul doar în cadrul gândirii pozitive, departe nu ajungi, dezamăgirea, mai devreme sau mai târziu te va ajunge din urmă. Din punct de vedere al psihologiei, oamenii cu gândire pozitivă se adaptează foarte greu. 

Când așteptările sunt doar pozitive, și un lucru negativ se întâmplă sau nu se întâmplă nimic, este foarte dificil să accepți situația într-un mod obiectiv, să reacționezi corect este foarte dificil. Fiindcă deja creierul este programat pentru succes și emoții pozitive.

Cea mai corectă, confortabilă gândire este cea realistă – atunci când știm că viața e minunată, că pe parcursul ei ne întâlnim în mod egal lucruri bune și rele, și unele cu caracter neutru, de care tot ne putem bucura.

Orice om cu gândire normală înțelege că nu toți oamenii sunt frați, nu oricui ne putem deschide sufletul și să ne încredem, nu cu oricine ne putem lua de mână.

Atunci când ne percepem în mod adecvat pe noi înșine sau viața noastră, putem reacționa corect la evenimentele și relațiile dificile. Atitudinea adecvată față de viață ne ajută să ne adaptăm ușor și rapid la diverse situații.

O persoană realistă înțelege că viața e duală: are și plusuri și minusuri, părți negative și părți pozitive, la fel ca orice om. Percepția lumii și sinelui într-un mod realist înseamnă te va ajuta să trăiești mult mai ușor. Spațiul devine mai mare pentru auto-realizare și construirea relațiilor cu alți oameni prin intermediul filtrării, care este necesară pentru că nu cu toți oamenii ne simțim la fel de bine și confortabil.

În plus, din punctul de vedere psihologic, este necesar să simțim nu doar emoții pozitive.

Emoțiile negative sunt un fel de senzor care arată că într-un anumit moment se întâmplă ceva rău. Nu ne place ceva, cineva ne jignește, nu ne iubește, nu suntem luați în seamă. Emoțiile negative sunt un scut de auto-apărare.

Acestea ne ajută să supraviețuim și să învățăm din greșelile noastre. De aceea nici într-un caz nu trebuie să închidem în interiorul nostru emoțiile negative făță de un lucru sau altul, mascându-le cu emoții pozitive, zâmbind când ne simțim prost și ne doare.Trebuie să te întrebi: ce se întâmplă? Iar problema trebuie să o rezolvi de unul singur sau cu ajutorul psihologului.

Atitudinea realistă față de lume presupune un echilibru dintre negativ și pozitiv, atunci când percepem realitatea care ne înconjoară și pe noi înșine într-un mod adecvat. Atunci când ne putem bucura de lucrurile bune, să fim triști din cauza unei tragedii. Atitudinea realistă nu-i permite omului să intre în depresie atunci când ceva nu-i iese și nu-l impune să se bucure de ceva care în realitate nu există.

Atitudinea realistă ne ajută să ne apreciem puterile și posibilitățile, să știm cât valorăm, să obținem succese și să reacționăm corect la eșecuri.

Gândirea pozitivă obligă omul să plutească în lumea iluziilor. Dar, oare, aflându-se într-o astfel de lume, poate fi cu adevărat fericit? Nu, pentru că fericirea în acest caz este tot o iluzie.