Istoria eseistul Boris Akunin „despre o femeie cu adevărat inteligentă”

Gândirea are calibru și profil diferit: practică, științifică, creativă, „feminină”, comportamentală și psihologică. Dar, cred, cel mai important tip de gândire este cel care permite unei persoane să trateze corect viața.

În timp ce unii oamenii, deseori, se îndrăgostesc la prima vedere, scriitorii se îndrăgostesc de o singură frază. Așa mi s-a întâmplat și mie, m-am îndrăgostit de Lady Mary Wortley Montagu atunci când lucram la cartea „Scriitorul și sinuciderea”.

Nu, nu vă faceți griji, aceasta doamnă era prea deșteaptă ca să se sinucidă.

Mary Wortley Montague, poza lucrării lui Charles Jervas, 1716

La o vârstă fragedă, Mary Wortley Montague s-a aflat într-o situație destul de obișnuită pentru o adolescentă a acelei perioade: ea era îndrăgostită de un tânăr, iar tatăl său vroia ca aceasta să se mărite cu altcineva. Dar inima fetei nu putea fi recucerită de alesul tatălui său.

Tânăra a rezolvat acest conflict cu o înțelepciune nemaipomenită: dacă nu există fericire, să fie pace și dorință. Astfel, ea a ales o persoană, care a promis că o va respecta și care a promis că nu îi va limita libertatea, a fugit cu el și sa căsătorit fără permisiunea tatălui său.

Soțul ei, Sir Walter Montagu, la fel, era un om inteligent, ocupa o funcție înaltă în stat, astfel ea a devenit o bijuterie a lumii mondene din Londra.

Mary Wortley Montague i-a furat inima și poetului englez Alexander Pope. El și-a recunoscut de nenumărate ori sentimentele, iar focoasă femeie s-a făcut că nu-l aude, astfel câștigând un inamic pentru tot restul vieții.

Supărarea scriitorului a fost imprimată pe pânză de pictorul William Frit

La vârsta de 26 de ani, tânăra englezoaică a fost răpusă de variolă. Deși a supraviețuit, Mary Wortley Montague a rămas cu numeroase sechele, iar fața i-a rămas desfigurată.

Din această cauză, Montague a încetat să mai apară în lumină. La insistența ei, soțul său a fost numit ambasador la curtea otomană, din Constantinopol. Acolo, tânăra a învățat limba și obiceiurile, a studiat pentru prima dată viața unui harem – și a publicat „Scrisorile turcești”, citite de toată Europa. În plus, ea a studiat metodologia de vaccinare a variolei.

Pentru că în Anglia începuse o nouă epidemie de variolă, Lady Montague a decis să se întoarcă și să-i salveze pe englezi. Mai întâi și-a vaccinat fiica, în vârstă de trei ani, apoi a propus să fie efectuat un experiment asupra celor șapte condamnați la moarte în schimbul promisiunii de eliberare. Astfel, aceștia au supraviețuit și au scăpat de închisoare. Apoi același experiment a fost făcut cu șase copii din internat. Și orfanii au supraviețuit. În acest moment, regele Regatului Unit a poruncit propriilor nepoți să-și pună vaccină. Oamenii au început să se vaccineze în masă, iar epidemia a fost înfrântă.

La vârsta de 50 de ani, Lady Montague a hotărât că de acum înainte va intra în epoca libertății. S-a despărțit de soțul ei, deși au păstrat în continuare o relație strânsă, și a început să trăiască pentru propria plăcere. Își petrecea timpul călătorind și comunicând doar cu oamenii, care i se păreau deosebiți.

Lady Montague a preferat să trăiască în Italia și s-a întors în Anglia doar când a simțit că e timpul să moară, la o vârstă foarte înaintată pentru a cele vremuri – 73 de ani. La sfârșitul vieții sale, Mary a recunoscut că nu s-a privit în oglindă în ultimii 11 ani. Ei bine, nu era ea o femeie inteligentă?

Iată cele trei vârste ale Lady Mary Wortley Montague:

O femeie frumoasă.

O femeie deșteaptă. Lady Montague spunea adesea: „O persoană care nu știe să fie mulțumită de sine nu va fi niciodată mulțumită de ceva”.

O bătrână fericită.

Și în loc de încheiere, fraza de care scriitorul Akunin s-a îndrăgostit. În timp ce era pe patul ei de moarte, Lady Montague a rostit ultimele sale cuvinte: „A fost foarte interesant”, aceasta este o atitudinea corectă față de viață, afirmă Akunin.