Chiar și atunci când mâinile tale sunt libere, Nu înseamnă că lenevești (pildă budistă)

În timpul dinastiei Tang (perioada de apogeu a civilizației chineze) exista un înțelept, urmașul budismului, școlit la valorile celui mai influent maestru zen din China. 

Povestea ne amintește că acest înțelept a încercat să aștearnă pe hârtie filosofia mentorului lui – Chan Buddhism. Gând cu gând s-a adunat un întreg manuscris. Când totul a fost gata, el a înmânat cu mult respect și admirație cartea mentorului său. Desigur, el aștepta să fie apreciat la justa valoare.

Mentorul însă a privit fără emoții manuscrisul, l-a pus pe masă și a întrebat dicipolul:

-Deci, ai înțeles?

-Nu, nu am înțeles! – spune cu sinceritate discipolul.

-Un principiu al acestei filosofii spune că: ”Doctrina nu se transmite. Nu poți să te bazezi doar pe ce este scris.” Iar tu concentrând toată esența budismului în acest tratat ai omorât adevăratul sens al acestei credințe. Mai mult, ai pierdut timp prețios și duhul învățăturii noastre. Nici nu mă uit peste acest manuscris!

Auzind aceste cuvinte, tânărul a fost profund rănit și dezamăgit. El a înțeles greșeala și acest act l-a făcut să privească cu alți ochi profesorul. Acum îl venera și respecta și mai mult.

Mentorul meu mi-a sigilat inima pentru totdeauna-

Precum o perlă rotundă, de dimensiuni uluitoare.

De parcă valurile, astăzi, s-au îndreptat spre țărm,

Opt mii de dragoni s-au îndreptat în sus,

Aromele de flori s-au extins la cote enorme.

Mentorul este dezamăgit, pentru ca discipolul nu-și face treaba.

Dar cum putem să perpetuăm cunoștințele noastre și altora?

Mentorul citind această strofă răspunde imediat:

Inima este ca o mare imensă, nu are maluri.

Recomandările, fiind rostite au puteri vindecătoare, precum o floare de lotus devine roșie.

Chiar și atunci când mâinile tale sunt libere,

Nu înseamnă că tu lenevești- tu poți transmite și altora din valorile filosofiei! 

 

 

 

error: Content is protected !!